Versuri Ștefania Vasile
Îmbătrânesc.... ma trec ca norul
Ce-i risipit pe cer de vant
Ma pun la vorba cu feciorul
Ca maine-oi deveni pamant.
Ii spun cu voce tremurândă:
,, Copilul meu,eu am făcut
Ca tineretea mea plăpândă
In jurul tău sa fie scut.
Acum te rog sa ții tu seama
La vorbele ce ți le spun
Îmbătrânesc și am o teama
Ca am sa rătăcesc pe drum.
Când voi uita drumul spre tine
Te rog ca tu sa-ți amintești
Sa vii din când in când copile
In pragul casei părintești.
Iar de-i veni,și de batrana
Numele tău nu-mi amintesc,
Ajuta-mi inima sa-mi spună
Ca tu ești fiul cel iubesc!
De nu voi mai putea vreodată
Iubirea mea sa ți-o arat
Doar batranetea-i vinovata
Ca-mi poarta pasii indarat!
Tu caută in al meu suflet
Și-n ochii mei bătrâni și goi
Ca vei găsi mereu acolo
Iubirea mea și anii tai!
Copilul meu tu ai pe lume
O datorie de făcut:
Așa cum te-am adus pe lume
Tu ma vei duce in mormant!
Ma pierd in anii bătrâneții
Ca tineretea m-a lăsat,
Asculta-mi vorbele copile,
Și nu uita ce te-am rugat!”
❣️Sfârșit❣️