M-aflam pe-a mea cărare
În noapte cufundat
Când am zărit lumina
Ce pace ea mi-a dat
Deodată lângă mine
Un prinţ din cer veni
Cu glas duios şi dulce
El astfel mi-a vorbit
De ce eşti trist străine
Şi plângi cu-atât amar
Nu ştii căci pentru tine
Eu am plătit un preţ amar
De ce eşti trist străine
Şi plângi cu-atât amar
Nu ştii căci pentru tine
Eu am plătit şi eşti salvat
Trezit din amorţeală
Degrab m-am ridicat
Şi am privit spre prinţul
În alb imaculat
Cu glas duios şi dulce
El iarăşi mi-a vorbit
Hai vino nu mai plange
Căci preţul s-a plătit.
